Arhivă autor
Am reușit!
Posted on: 11 iunie 2010
Promovarea făcută de Cvartet a avut o finalitate frumoasă! Am caștigat premiul oferit de fundația Dinu Patriciu împreună cu alte două echipe a căror campanie a fost foarte bună. Ne bucurăm nespus atât de reușită cât și de experiența trăită și sperăm ca în urma campaniei noastre voi, tinerii inteligenți și cu merite din Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, să vă înscrieți la Gala Premiilor în Educație. Merită!
Am trăit clipe inedite, amuzante, exasperatoare,fascinante, de neuitat, am fost împreună şi la bine, dar mai ales la greu, toate în cadrul acestei campanii…am învatat atât de multe lucruri, şi bucuria că am reuşit, prin noi însene, să facem ceva semnificativ atât pentru voi cât şi pentru noi, e inegalabilă!
Prețuiți cunoașterea alături de Cvartetul Gaițelor și felicitări și celorlalte două echipe: Licuricii și Nuanţe!
P.S: Nu ne uitați și luptați pentru meritele voastre!
Cvartetul
Cvartetul se face cunoscut!
Posted on: 6 iunie 2010
Avem o veste foarte bună pentru voi: lupta Cvartetului pentru promovarea „Galei Premiilor în Educaţie” a fost făcută publică şi la nivelul ziarelor locale. Astfel avem un articol pe Botoşani News şi altul pe stiri.botosani.ro. Suntem bucuroase şi dorim pe această cale să mulţumim publicaţiilor pentru ajutorul acordat!:D
PS: Ca să ştiţi şi voi conţinutul articolelor v-am adăugat mai jos un print-screen şi link-urile :).
Impresii…
Posted on: 4 iunie 2010
În urma acestui proiect, atât membrii echipei, cât şi elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani au acumulat cunoştinţe privitoare la Gala Premiilor în Educaţie. Iată câteva impresii!
“Ca membru al echipei menţionez că am avut şi momente mai dificile, dar cu siguranţă au compensat momentele frumoase petrecute alături de colegele mele în intenţia noastră de a promova educaţia şi mai ales Gala Premiilor în Educaţie într-un mod cât mai atractiv posibil. Acum, la final, sunt multumită de progresul echipei şi sper că am facut treaba dacă nu foarte bine, măcar bine. Sunt ferm convinsă că am adaugat prin acest proiect încă o cărămidă la temelia educaţiei.” (Carmen)
„În opinia mea campania de promovare a Galei Premiilor in Educaţie a avut succes. Ne-a apropiat de colegii noştri şi de profesori, care ne-au sprijinit şi s-au dovedit a fi foarte deschişi. Am reuşit să-i facem chiar şi pe cei mai reticenţi să ne asculte. Mie mi-a făcut plăcere să fac parte din Cvartetul Gaiţelor şi să lucrez la un proiect care sprijină educaţia şi care este viabil pentru realităţile din ziua de astăzi.
Indiferent de rezultatul competiţiei AGIL, sunt sigură ca vor fi numeroşi elevi/profesori ai liceului care se vor înscrie la Gală, iar noi vom continua să le oferim informaţiile necesare. Sperăm că vor înţelege Mini Gala organizată de noi ca un model în miniatură al Galei şi că vă vor demonstra că oraşul nostru este plin de oamenii care pot realiza multe în domeniul educaţiei.” (Anca)
„Suntem încântate că munca noastră dă roade văzând cu ochii şi că din ce în ce mai multă lume află despre această gală, se interesează şi conştientizează beneficiile majore pe care aceasta le aduce în domeniul educaţiei, în viaţa celor care pun pasiune şi îşi dedică viaţa scopului nobil al cunoaşterii, elevi şi profesori deopotrivă.A fost o adevarată plăcere să fac parte din această echipă, să simt că noi, împreună, putem face o schimbare pozitivă în ceea ce credem cu tărie; simt că tot ce am facut în această campanie de promovare ne-a unit mai mult ca prietene, ne-a desăvârşit ca oameni şi ne-a dat oportunitatea să deschidem orizonturi celor care merită, să ajutăm şi să ne ajutăm pe noi însene, la rândul nostru.Desigur, nu pot spune că de-a lungul campaniei noastre nu am întâmpinat dificultăţi,ba din contră,ele au fost destul de multe, dar sunt sigură că în aceasta constă frumuseţea de a face parte dintr-o echipă, de a fi pe calea unui scop nobil: a fi uniţi şi la bine, şi la greu, şi de a trece cu bine peste toate obstacolele pentru ca, în final, să ne bucurăm cu toţii de roadele muncii noastre.”(Andreea)
“La început, când am conceput planul, credeam că totul va fi mult mai simplu. Acum înţeleg munca ce se ascunde în spatele unui flyer, unui spot publicitar, unui cântecel şi mai ales în spatele unei campanii de promovare. Ca coordonatoare de echipă, pot spune cu mâna pe inimă că m-am bucurat în fiecare zi că lucrez alături de trei fete inteligente şi înzestrate cu multă răbdare.
Nu voi uita niciodată o întâmplare petrecută în timpul campaniei. Într-una din zilele în care împărţeam flyere, ne-am întâlnit cu o femeie de serviciu, i-am dat şi ei unul şi am început să îi explicăm conceptul Galei Premiilor în Educaţie. Ne-a spus imediat “Vreau şi eu să mă înscriu! Chiar dacă sunt femeie de serviciu, asta nu înseamnă că nu promovez educaţia. Uite, eu îi învăţ pe copiii de aici că Eminescu înseamnă trecut, prezent şi viitor. Vrei să îţi zic Luceafărul ?” şi ni l-a spus.
Cred că oamenii care educă şi cei educaţi merită să fie premiaţi dacă au rezultate excelente! Totodată, sunt ferm convinsă scopul nostru a fost atins şi cât mai mulţi elevi şi profesori se vor înscrie la Gală.
Preţuieşte cunoaşterea! Votează pentru educaţie!” (Teodora)
Ultima zi de campanie
Posted on: 4 iunie 2010
Nu putem crede cât de repede a trecut timpul. Campania noastră de promovare se apropie de sfârşit. Cvartetul Gaiţelor duce astăzi bătălia finală, din care speră că va ieşi învingător, că obiectivele campaniei vor fi atinse.
Astăzi a fost o zi plină pentru echipa noastră. Am împărţit chestionarele finale, pe care le-am folosit pentru a întocmi statisticile.Ele arătă ce impact a avut campania noastră de promovare a Galei Premiilor în Educaţie (le-am publicat în postul “Rezultatele chestionarelor finale”). Am verificat formularele de înscriere la Mini Gala organizată de noi, care va avea loc luni, 7 iunie 2010, la Sala Mare a Teatrului Mihai Eminescu Botoşani.Tot astăzi am verificat şi eseurile pentru Concursul de eseuri “Preţuieşte cunoaşterea!” organizat tot de noi, în cadrul liceului.
Mulţumim mult celor care s-au înscris şi, în special, doamnei prof. de filosofie Marilena Popescu, care ne-a ajutat să decidem care vor fi câştigătorii.
Sprijiniţi în continuare educaţia, înscrieţi-vă la Gala Premiilor în Educaţie!
FII SCHIMBAREA PE CARE VREI SĂ O VEZI ÎN LUME!
Rezultatele chetionarelor finale
Posted on: 4 iunie 2010
Astăzi a fost cea mai încărcată zi a Cvartetului. Am împărţit 120 de chestionare finale colegilor şi profesorilor din liceu pentru a afla rezultatele campaniei noastre de promovare şi tot astăzi le-am centralizat şi am stabilit rezultatele. Uitaţi care sunt rezultatele eforturilor noastre!
Atenţie, se filmează!
Posted on: 4 iunie 2010
Salutare! Aşa cum v-am promis, am realizat şi un spot publicitar, de fapt au ieşit cam trei. Sperăm că în acest mod vă vom convinge să vă înscrieţi la Gala Premiilor în Educaţie, dacă nu am făcut-o până acum :). Chiar merită!
Am filmat, am tăiat filmuleţe, le-am editat, ne-am gândit ce melodii s-ar potrivi cel mai bine şi…uitaţi ce a ieşit!
Dar nu uita! Preţuieşte cunoaşterea alături de Cvartetul Gaiţelor!
Filmul şi importanţa educaţiei
Posted on: 3 iunie 2010
Sau filmul despre importanţa educaţie, depinde de cum vedeţi lucrurile. Seara trecută am vizionat filmul „An education”, nominalizat de trei ori la premiile Oscar. Filmul regizoarei daneze Lone Scherfig are eleganţa, bunul-simţ, profesionalismul şi combinaţia ideală de inteligenţă şi umor de calitate a dialogurilor care sunt o marcă pentru filmele britanice. Ceea ce este interesant de ştiut este că filmul are la bază povestea reală a jurnalistei Lynn Barber.
Dacă vă întrebaţi cine a vizionat acest film, răspunsul nu este eu şi punga mea de popcorn, ci Cvartetul Gaiţelor împreună cu elevi ai liceului. Vizionarea a avut loc în sala P13 a liceului, care era cât pe ce să se dovedească neîncăpătoare. Dar ne-am descurcat şi împrumutând scaune din alte clase, pe care a trebuit apoi să le restituim(mulţumim pe această cale băieţilor care ne-au ajutat să le aranjăm), am reuşit să ne aşezăm confortabil în faţa ecranului, sau mă rog a peretului pe care a fost proiectat filmul.
Şi ajungem tot la mulţumiri adresate de această dată doamnei profesoarei de educaţie plastică, care ne-a împrumutat video – proiectorul, şi bineînţeles Mihaelei pentru laptop.
Filmul a avut priză la public (ne-am dat seama din cauza liniştii din sală şi a ocazionalelor chicoteli date de replicile mai amuzante ale actorilor), iar valoarea moralizatoarea a fost înţeleasă de cei din public. Mulţi au spus că filmul chiar merita un Oscar şi bineînţeles că ar trebui să mai organizăm astfel de vizionări.
I-am rugat pe colegii noştri să ne spună părerea lor despre acest film. Să vedem care sunt cele mai interesante!
„Educaţia…menirea pe care fiecare copil o are din momentul naşterii. Ca şi în filmul prezentat, de acest proces amplu se preocupă în mod prioritar părinţii. Este greu să zic că nu mă regăsesc în multe din secvenţele prezentate. Totuşi caracterul de film ne duce în altă dimensiune a educaţiei, părinţii dorindu-şi doar să îşi vadă copilul împlinit fie că acest lucru înseamnă intrarea la Oxford sau căsătoria cu şarmantul bărbat.
Filmul pentru mine a fost răspunsul la acel apel launtric spre învăţare pe care noi elevii de multe ori îl negăm chiar dacă îi simţim nevoia. Tot ce este distractiv sau ne face să ne simţim bine trebuie făcut cu măsură şi mai ales când trebuie.” (Sandy)
“Doresc în primul rând să precizez că am tot respectul pentru realizatorii acestui film: Lynn Barber şi Nick Hornby.
Povestea în sine este simplă. Jenny (o adolescentă ce aspiră să intre la Universitatea Oxford) trece prin o serie de întâmplări ce o determină în final să conştientizeze cu maturitate cât de mult contează educaţia pentru formarea ei.
Ceea ce e interesant e comportamentul a 4 personaje: Jenny (adolescenta nehotărâtă, însă inteligentă şi care, în ciuda maturitaţii sale, închide ochii în faţa anumitor lucruri nefireşti pentru ea), Jack (tatăl lui Jenny), David (iubitul lui Jenny) şi, în special, Miss Stubbs.
Mă voi opri la profesoara lui Jenny, Miss Stubbs. Ea este exponenta a ceea ce promovează atât tatăl lui Jenny, cât şi şcoala, formarea unei educaţii şi mentalităţi. Este singura din acest film care mi-a atras atenţia şi mi-a transmis un mesaj puternic. Mai puternic decât mesajul motivant al lui Jenny sau mesajul de ambiţie pentru bani şi viaţă luxoasă al lui David.
De ce? Pentru că personajul ei se raportează la anumite valori, clasice, stabile. A dat dovadă că nu se schimbă în funcţie de tentaţiile ce apar sau în funcţie de replicile dure, ascuţite ale lui Jenny. O apreciez pentru gesturi. A reuşit să menţină aceeaşi atitudine, susţinând aceeaşi părere pe tot parcursul filmului. A promovat tot timpul educaţia şi valorile: şi atunci când a încurajat-o şi lăudat-o pe Jenny, şi când a învinovăţit-o, şi când a refuzat un parfum Channel din Paris, şi când a fost acuzată de o viaţă plictisitoare şi când a acceptat să o ajute pe Jenny.
Finalul oferă o gură de aer proaspat pentru cel ce a apreciat-o pe Miss Stubbs de la început: casa ei este plină de obiecte de artă. Imaginea afişată la şcoală este doar o mască ce asunde o persoană împlinită, mulţumită de ea însăşi, armonioasă. Educaţia oferită de Universitatea Cambridge e baza caracterului profesoarei.
Aşadar, apreciez filmul pentru puternicul mesaj pe care îl transmite prin personajul secundar Miss Stubbs: o persoană educată ce se raportează la valori stabile şi care duce o viaţă frumoasă (nu neapărat luxoasă, acesta nefiind scopul nobil în sistemul ei de valori).” (Marius)
Cvartetul se plimbă!
Posted on: 3 iunie 2010
Dragii noştri, cred că ne-aţi văzut cu toţii astăzi prin liceul nostru drag împărţind pentru ultima dată flyere şi promovând Gala Premiilor în Educaţie (eram fetele cu tricouri albastre şi un maldăr de pliante în braţe:)). Să ştiţi că ne-a făcut mare plăcere să fim încă o dată în contact direct cu voi şi să vă vedem interesaţi de ceea ce avem noi de oferit.
Cum vă spuneam ne-am plimbat prin aproape toate clasele şi am împărţit pliante şi totodată am oferit informaţii privitoare la Gală, la Mini Gala Premiilor în Educaţie şi la concursul nostru de eseuri „Preţuieşte cunoaşterea!”. Aşteptăm încă formularele voastre trimise pe adresa de e-mail pretuieste_cunoasterea@yahoo.com.
Aaa…să NU uitaţi! În seara aceasta, la ora 18, în sala P13 vom viziona un film superb „An Education”. Vă aşteptăm cu drag!
Pretuieşte cunoaşterea alături de Cvartetul Gaiţelor!
Cântaţi alături de noi!
Posted on: 3 iunie 2010
Postul de alaltăieri v-a pregătit într-un fel pentru una din surprizele din seara aceasta: un cântecel cu negativul melodiei cunoscute de toţi, Eric Prydz vs. Pink Floyd – Proper Education, versurile conţinând un mesaj pozitiv asupra educaţiei cu versuri compuse de noi! La înregistrarea ei am fost ajutate de doamna profesoară Şuhanea Camelia.
A fost cu adevărat o experienţă interesantă şi amuzantă, cu totul nouă pentru noi, să scriem versurile şi să înregistram acest cântecel. Sperăm să vă placă şi asteptăm cu nerăbdare comentariile voastre!
Preţuiţi cunoaşterea! Cântaţi alături de Cvartet!
Interviu cu Marius Ionuţ Ungureanu
Posted on: 2 iunie 2010
V-am promis o surpriză, vă mai amintiţi? Ea constă într-un interviu cu Marius Ionuţ Ungureanu, câştigătorul premiului 2 la secţiunea Studentul anului din cadrul Galei Premiilor în Educaţie. Probabil vă veţi întreba de ce un interviu tocmai cu el. Pentru că este botoşănean, a studiat la acelaşi liceu cu noi – Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi chiar ne mândrim cu el!
Marius a terminat Facultatea de Medicină, anul trecut, în Cluj, a fost editor al „Romanian Journal of Young Medical Professionals” (RJYMP) şi reviewer pentru „The Lancet Student”, iar anul acesta îşi va da licenţă la Facultatea de Ştiinţe Economice. Dar haideţi să aflăm mai multe chiar de la el!
Cvartetul: Îţi mulţumim mult că ai acceptat acest interviu şi mai ales că ne susţii! Cum ai aflat de Gala Premiilor în Educaţie?
Marius: De Gală am aflat întâmplător, pe Internet, cred. Oricum, la scurt timp după ce găsisem eu anunţul, şi sora mea l-a găsit şi m-a încurajat să aplic.
Cvartetul: Cum ai decis să te înscrii?
Marius: Am decis să mă înscriu în momentul în care am văzut că îndeplinesc criteriile. Cu toate astea, mi-a luat ceva timp până să adun toate documentele pentru aplicaţie (adeverinţe, cópii după diplome etc.).
Cvartetul: Ce înseamnă educaţia pentru tine?
Marius: Educaţia pentru mine…înseamnă aproape tot ce fac de când aveam puţin peste 7 ani. Practic, a devenit modul de a-mi pune în practică visurile, unul din mijloacele prin care a prins contur ceea ce visam să fac cu viaţa mea. Cred, într-adevar, că educaţia este un mijloc. Unul prin care oamenii pot fi cizelaţi, orientaţi şi incurajaţi. Însă mai cred şi că este foarte important modul în care se face educaţia. Din păcate, din ceea ce văd în România ultimilor ani, educaţia a încetat, într-o proporţie ingrijorătoare, să fie ceea ce ar trebui să fie. Cred că lucrul ăsta are multiple cauze. Lipsa unei viziuni coerente în educaţie, lipsa resursei umane la standarde înalte, dezinteresul celor ce au nevoie să fie învăţaţi pot să fie câteva din cauze. Totuşi, cred că o cauză importantă este criza morală, de valori, în care se află poporul român. Pentru că educaţia, în concepţia mea, trebuie să se bazeze pe valori morale puternice şi, mai mult decat atât, educaţia trebuie să înceapă în familie. Or, atâta vreme cât multe din familiile românilor trăiesc sub semnul provizoriului, al presiunii lucrurilor urgente în defavoarea celor importante, nu e de mirare că asistăm la situaţia pe care cu toţii o cunoaştem.
Cvartetul: Ce paşi ai urmat până la câştigarea premiului?
Marius: Până la câştigarea premiului a fost un drum interesant. Mai întâi, pe baza aplicaţiilor trimise, juriul a selectat aproximativ 140 de aplicaţii valide. Apoi, după evaluarea lor, au fost stabiliţi 10 finalişti (am avut ceva emoţii când s-a afişat lista finaliştilor pe internet pentru că, fiind afişaşi în ordine alfabetică şi numele meu începând cu litera “U”, a trebuit sa citesc celelelalte 9 nume până să ajung la al meu). La scurt timp a avut loc, la Bucureşti, interviul cu finaliştii. În punctul ăsta deja scăpasem de cea mai mare parte a emoţiilor, pentru că ştiam că nu am de ce să am emoţii. Eram eu, cu rezultatele mele, pe de o parte şi juriul, pe de altă parte. După interviu, la aproape o săptămână a avut loc Gala la Palatul Parlamentului (am reuşit să ajung la timp, însă călătoria din Drumul Taberei până la Palatul Parlamentului a fost o adevărată epopee, care mi-a pus serios răbdarea la încercare- şi a fost încă unul din momentele în care am apreciat că locuiesc în Cluj). Gala a fost un eveniment deosebit, care a reunit mulţi oameni deosebiţi. Am rămas impresionat de poveştile multora dintre ei, rostite pe scenă în momentul în care li se acordau premiile.
Cvartetul: Ce activităţi crezi că au contribuit cel mai mult la câştigarea premiului?
Marius: Cred că toate activităţile au contat, având în vedere că juriul tocmai acest lucru îl căuta- activităţile extracuriculare şi iniţiativele civice, dincolo de performanţele din domeniul fiecăruia.
Cvartetul: Care este diferenţa dintre activităţile extraşcolare care au dus la premiul obţinut şi cele şcolare?
Marius: Pentru mine, diferenţa dintre cele două tipuri de activităţi este una formală, legată mai ales de obligativitatea celor curiculare şi ne-obligativitatea celorlalte. Însă, în fond, sunt strâns legate. Implicarea mea în proiecte extracuriculare a pornit din dorinţa de a face ceva util şi durabil încă din perioada studenţiei. Acest „ceva” a căpătat, în timp, diferite valenţe şi a acţionat la diferite niveluri, însă cred că ideea de bază este că, atunci când sesizăm o nevoie sau o problemă, avem responsabilitatea de a incerca să găsim şi soluţii. Practic, acest principiu ar trebui sa ne ghideze pe toţi, dupa părerea mea. Însă, am observat că, în ultima vreme, tot mai puţină lume alege să ia poziţie, să acţioneze. Şi, parţial, e de înţeles. Însă nu de încurajat. Calea mai uşoară poate fi mai scurtă, însă nu aduce rezultatele pe care le obţii după ce ai parcurs un drum plin de piedici, peripeţii şi ispite.
Cvartetul: Cum te-au ajutat banii obţinuţi?
Marius: Banii primiţi ca şi premiu m-au ajutat acolo unde m-a adus finalizarea a 6 ani de facultate. Adică un soi de punct mort (financiar, mai ales), între momentul efectiv al absolvirii şi momentul începerii rezidenţiatului. Nu pot să spun că rezidenţiatul a rezolvat prea multe(financiar, dar nu numai), însă despre asta..în episodul următor!
Cvartetul : Ce apreciezi cel mai mult la experienţele oferite de activităţile extraşcolare?
Marius: Activităţile extracuriculare au contribuit semnificativ la formarea mea, atât ca şi om, cât şi profesional. M-au învăţat să fiu responsabil, tot timpul cu privirea la doi paşi mai încolo de preocupările şi problemele mele, pentru a vedea şi nevoile altora. Mai mult decât atât, nu aş fi reuşit să fac mare parte din lucrurile pe care le-am făcut dacă nu aş fi avut în jurul meu oameni care să împărtăşească aceeaşi viziune cu mine. Interacţiunea mea cu ei a contribuit semnificativ la creşterea mea.
Cvartetul: Ai fost mulţumit de organizerea Galei Premiilor în Educaţie?
Marius: Pentru mine, simplul fapt că Gala a existat a reprezentat ceva senzaţional. Şi nu vorbesc doar prin prisma premiului pe care eu le-am obţinut. Ci mi se pare extraordinar că în societatea romanească există asemenea iniţiative. Într-un mediu îmbâcsit de scandaluri şi crize, dominat de pseudo-valori, cred că este benefic să identificăm şi oameni care fac lucruri de valoare, cu potenţial de a duce România spre zări mai senine. Cât priveşte organizarea, am numai impresii bune. Am fost plăcut impresionat de bunăvoinţa, amabilitatea şi profesionalismul oamenilor din stafful organizatoric.
Cvartetul: Spune-ne 3 calităţi şi 3 defecte.
Marius: Asta e o întrebare care tot timpul îmi dă bătăi de cap. Dar o să încerc să ies cumva la liman. Aşadar, calităţi: 1. Ambiţie; 2. Perfecţionism; 3. Dorinţa de a face lucrurile cât mai bine. Defecte: 1. Perfecţionism; 2. Tendinţa de a îmi lua multe sarcini; 3. Uneori nu sunt un teamworker foarte bun.
Cvartetul: Descrie o experienţă care te-a marcat în timpul liceului.
Marius: Nu îmi amintesc o experienţă care să mă fi marcat foarte tare în timpul liceului, însă a existat o persoană care m-a marcat. E doamna profesoară Irina Hăilă (pe atunci Ghirorghiasa), a cărei personalitate şi al cărei caracter şi-au pus puternic amprenta asupra mea. Consider că, dacă în sistemul educaţional românesc ar exista cel puţin 100 de profesori ca şi dumneaei, lucrurile ar merge considerabil mai bine.
Cvartetul: Ce ţi-ai propus să faci în următorii 3 ani?
Marius: E o întrebare şmecheră De obicei, sunt întrebat de termene mai lungi. Cu alea mi-e mai uşor. Însă planurile mele pe termen scurt nu sunt încă foarte bine conturate. Totuşi, pe termen foarte scurt, mai am 4 examene din sesiune şi un examen de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Economice. Indiferent ce aş face, insă, în următorii 3 ani, am anumite principii care mă ghidează. Şi unul din ele este să fac ceea ce cred că pot să fac cel mai bine cu lucrurile cu care Dumnezeu m-a înzestrat, urmând viziunea pe care El o are cu privire la viaţa mea. Şi convingerea mea e că împlinirea cea mai mare de aici vine.
Cvartetul: Îţi mulţumim mult încă o dată şi mult succes în continuare! Cvartetul te susţine!
Marius: Şi eu vă mulţumesc! Vă felicit sincer pentru implicarea voastră şi sper din toată inima că veţi avea cât mai multe aplicaţii pentru Mini-Gală, pentru că sunt convins că liceul nostru (sper că mi se îngăduie să-l numesc aşa) are mulţi elevi valoroşi. Iar voi sunteţi unii din exponenţii lor!
De astfel de oameni are nevoie „soţietatea”! Jos pălăria pentru Marius!
Pretuieste cunoasterea! 